La şedinţa de Consiliu profesoral în vederea titularizării, prof.

 Ştefan Procopiu a votat contra numirii lui Moisil, "candidatul fiind

 prea tânăr" pentru a ocupa postul de profesor.

  E un defect de care mă corectez în fiecare zi, a replicat Moisil.

Un prieten îi spune într-o zi:

- Matematica asta pe care o predici tu, m-am săturat de ea până-n gât.

 Moisil:

 - Dar matematica se face de la gât în sus!

O reporteră spune la un moment dat, în cursul unui interviu:

 - Ştiţi că adevărul supără!

 Moisil:

 - Pe mine o teoremă de matematică nu m-a supărat niciodată.

Cugetări

O teoremă e o scrisoare de dragoste către un necunoscut, către acela

 care îi prinde nu numai înţelesul, ci şi toate subînţelesurile.

Ştiinţa se răzbună ca o femeie: nu când o ataci, ci când o neglijezi.

Libertate totală, ai impresia că e un joc de cuvinte; cel puţin pentru

mine pare o expresie corectă din punct de vedere gramatical, dar de

fapt nu are sens, căci fiecare trebuie să se încadreze în legile

 societăţii.

Problema morţii este vie (la o anumită vârstă).

Un om e uman nu numai prin defectele lui, ci şi prin calităţile lui.

 Pe omul cu adevărat capabil, limitele îl stimulează. Evident, morala

 nu e "puneţi fraţilor piedici!", ci "dacă daţi de piedici, depăşiţi-le!".

Eu cred că omul trebuie să caute să găsească plăcerea în însăşi munca

 lui. Consider că munca e o pedeapsă, numai dacă omul nu se află la

 locul potrivit, dacă face altceva decât îi place.

 Greu nu e să ai dreptate, greu e să convingi pe alţii. Nu întotdeauna

e greu, ci numai când ai dreptate. Şi mai ales e greu să convingi pe

cei care spun că s-au convins.

Se ştie că o idee începe prin a fi un paradox, continuă prin a fi o

 banalitate şi sfârşeşte prin a fi o prejudecată.

Întrebările la care trebuie să răspunzi cel mai sincer sunt cele pe

 care ţi le pui singur.

Numai prostia poate să aibă intermitenţe.

Nu e de părerea ta cel ce te aprobă, ci cel ce te imită.

 Marele regret al vieţii mele este de a nu fi avut nici unul.